Archive for February, 2009

cea mai frumoasa zi

Un fel de-a mai lungi cea mai frumoasa zi

Ar fi daca m-ai putea minti.

Ai da ceasul inapoi,

Ai fierbe doua oua moi,

Mi-ai spune ca-n casa suntem doar noi.

Tacerea te-ar ajuta sa scapi de-ntrebarea mea

Din toate-ntrebarile cea mai grea.

Cand seara s-ar face gri,

Nu te-ai mai putea stapani,

Din baie la telefon ai vorbi…

Cu glasul intunecat, cu aerul imbufnat,

Orice, numai sa ma vezi plecat.

Si-atunci te-ntreb:

Mai stii, cea mai frumoasa zi

A fost la-nceput, cand nu ma puteai minti

funny

pisoiu nu-i acum… e motanu de tac’su

:))))

untill it sleeps

whenever i feel like this… it feels like this song was written especially for me…for my psychosis…

sacred…

do we really have anything sacred? avem ceva in care ne refugiem, avem ceva care ne limpezeste gandurile si le domoleste astfel incat ele nu mai curg precum avalansa… dar in acelasi timp avem si ceva nesigur, ceva dramatic, ceva ce ne impinge parca de la spate sa facem lucruri necugetate, impulsive intr-o maniera dureroasa… avem ceva ce ne impinge sa facem rau si sa ne chinuim pe noi insine indiferent de consecinte.. si in clipele alea fugim de tot si de toti, ii impingem pe toti la o parte indiferent de cine sunt si de faptul ca probabil ne vor binele si nu au gresit cu absolut nimic… uitam de lucrul ala “sacred” care ne aduce zambetul pe buze sau macar o doza bunicica de liniste interioara. si redevenim furtuni pline de tunete si de fulgere care se desfasoara in noi… fara sa poata reverbera in afara, furtuni pe care le observa doar cei initiati…

probabil ca ne inchidem uneori prea mult intr-o bula de sapun fara sa ne gandim ce se poate intampla in momentul in care bula aia incepe sa se deformeze… pentru ca asa suntem … impulsivi pana la o limita a masochismului… ne uitam intr-o oglinda fara ca de fapt sa vedem in ea altceva decat vrem sa vedem… si nu e nici un bal mascat si nici o petrecere de halloween… nu suntem costumati dar vedem ce vrem si cum vrem… vedem niste aparente care tin doar de momentul respectiv si suntem mai subiectivi decat ne face noua bine. nu pot traduce ce simt decat in niste cuvinte confuze, insirate fara sens, fara cap si fara coada… cuvinte care nu au nici un fel de sens pentru nimeni.. nu au cum sa aiba sens pentru ca de cele multe ori senzatia din care provin nu are sens decat pentru noi.

si cu toata aparenta constienta pe care o avem asupra acestui lucru incercam in fiecare moment sa facem demonii astia sa plece de langa noi, sa se evapore, incercam sa le infigem un tarus in inima chiar daca stim ca ei vor reveni, chiar daca stim ca sunt imposibil de doborat si toate astea pentru a trage din nou cu ochiul in oglinda aia capcana… pentru ca ea face totul sa para ok, macar pentru cateva clipe si pentru ca ea creeaza dependenta psihica…

weird…

good night grumpy, good morning outgoing… am un sentiment ciudat… the feeling that everything is moving faster than it should be… totul are o viteza ametitoare si nu ma pot opri sa trag o gura de aer… parca ar fi la foc automat.. cum pui totul pe o viteza la care sa te poti opri sa mai privesti si peisajul? nu de alta dar daca gonesti cu 100km/h pierzi din vedere muuulte detalii care pot fi cruciale… don’t get me wrong.. i feel good but in a weird and freaking out way… da e genu de situatie pe care m-as hazarda sa o aseman cu arsul unui chibrit… chestie dealtfel foarte neplacuta… mie nu imi plac chibriturile… prefer brichetele… sunt de cursa lunga…

si totusi daca as fi usor boema… ceea ce sunt dar mai rar.. as zice ca nu sufera comparatie… bine atunci sa compar senzatia cu aprinsul unei tigari… tragi cateva fumuri din ea, fie o savurezi si sunt mai putine … fie careva mici si grabite…

ei bine fumatul e ceva lasciv dupa cum zicea… are ceva pervers deep down… si de ce sa strici asta fumand-o in graba… it’s no fun… trebuie asociata cu o gramada de chestii la nivel psihic… asa si cu mine… mi-e teama ca nu asociez destule… ca superficializez prea mult, prea multe chestii… chit ca mi s-a zis ca aparent im a better person for me since i started doing that… ca inainte eram toxica… toxica pentru mine, ca ma chinuiam de amorul artei… multi nu stiu la ce ma refer, dar nu e important…

the main point is that im happy in a weird way… and i’m freaking out, chestie tipica pentru mine…

mai bun…

ocs – cum sa fii mai bun

come in…

into a world full of lies, of deception,.. intr-o lume in care nimeni nu este de fapt ceea ce pare la o prima vedere, nici macar la o prima analiza.. trebuie sa treaca timp…

traiesc intr-o lume a literaturii franceza, cu intrigi bine croite, cu cuvinte spuse doar de convenienta, de amorul artei.. in care in spatele unei educatii bine puse la punct sta o fiara gata sa atace si in spatele lipsei de interes se ascunde de obicei ceva mai mult… m-am pierdut printre niste pagini cu scris mic, inghesuit, la fel de meschin ca oamenii. la fel de meschin ca sentimentele si totusi undeva aruncat la intamplare se vede un colac de salvare…

vrei sa il impartim?

concert caritabil

Joi 26 Februarie 2009, in club The Silver Church(Preoteasa) va avea loc un concert caritabil organizat de Colegiul National “Gh. Lazar” si deliceu.ro, cu sprijinul doamnei Manuela Popescu si al domnului Florin Silviu Ursulescu.

 Catalina Matei a terminat liceul Lazar anul trecut. In toamna i-a fost descoperita o malformatie arterio-venoasa cerebrala profunda(pe romaneste – are un ghem de vase de sange pe creier). Are nevoie de operatie in strainatate cat mai curand posibil, insa mama ei nu a reusit sa stranga cei 25.000 de euro necesari.

3265998287_d72c2e772c_b1

 Va invitam sa contribuiti cu cat puteti in contul de mai jos sau sa veniti joi la concert. Vor canta Timpuri Noi, Suie Paparude si Evo. Alaturi de ei vor mai urca pe scena si colegii vostri: Eastarea(Lazar), FunAttic(Sincai) si Made in Romania(Caragiale-Madgearu-Cosbuc). Pretul biletului este de cel putin 20 de lei. Cont LEI: RO12-BRDE-445-SV30765404450 Cont EURO: RO51-BRDE-445-SV30765594450

via myke

it’s all comming back to me…

…cuvinte, franturi de discutie, o conversatie in intuneric. incercam sa adorm si un flash-back m-a lovit in moalele capului si m-a facut sa incep sa imi pun semnele de intrebare de rigoare. un pitic hidos si-a facut aparitie si se taraste ca un vierme si roade tot ce poate si se mareste progresiv. nu e vorba de regrete, nu stiu nici macar despre ce este vorba. poate e indoiala, poate e vorba doar de mine si de angoasele mele… de principii cu siguranta.. de o frica paralizanta si nu numai. i can’t really go back to sleep. poate ca de ce ti-e frica nu scapi…

vacantaaaaaaaaaa!!!!!!!!!!

obosealagata!!!! o saptamana dorm, ma uit la filme si citesc, poate termin si eu in cautarea timpului pierdut…si iar dorm. frate parca nu se mai termina odata sesiunea asta…which sucked by the way, si care m-a deprimat crunt… si poate cu ocazia ca s-a terminat vine si primavara ca m-am saturat si de frig si de ploaie… i am waaay to tired.. i think i’ll go and…. sleep… yeah i know.. i’m old and my batteries are rili low…

« Previous entries