iubiri, placeri, orori

este frustrant sa iti creezi o anumita imagine despre un anumit om si sa ti se para fun si amuzant si de treaba si sa ai chestii cu care sa vbesti cu el si sa fie genul de om glumet si atent si mereu cu ceva de zis cu un zambet d-ala de copil cretin care face o nazbatie si se ascunde de mama lui. eh e posibil ca eu sa vad o fata a omului respectiv care sa ma captiveze pe moment pentru ca imi arata exact ce stiu eu ca imi place, sa fie exact pe gustul meu, cu glume care sa prinda. e clar ca are minte si o abilitate de a citi oamenii si se foloseste de ea cat se poate de mult…

mai nasol e cand vezi fata pregatita pentru ceilalti, in clipele cand nu se controleaza si ramai usor blocat si iti pui intrebari. e urat sa vezi aroganta afisata ostentativ si niste fumuri de pusti rasfatat si cu bani… copilasul lui mami si tati care poate avea absolut orice isi doreste la orice pret…chiar nu are importanta…

cert e ca am realizat ca oamenii isi pregatesc o masca pentru fiecare om pe care il cunosc si daca chiar ne pasa ne vom purta cu respectivul cu manusi de matase si cu o pana delicata o vom flutura, asta bine in functie de delicatetea fiecaruia…

eu imi manifest afectiunea prin apelative ca ba sau vaca… but wtf i’m special