iubiri, placeri, orori

pe principiul de ce am incerca sa schimbam ceva voi povesti ceva trist si care pe mine m-a dezgustat profund. bunicului meu i-a fost rau si drept urmare a trebuit sa mergem cu el la camera de garda.. cu chemat salvare, trimitere si tot dichisul. spitalul destinatie: spitalul universitar bucuresti aka municipal. asta se presupune ca este unul dintre spitalele de soi din bucuresti. facem abstractie ca eu am o repulsie innnascuta fata de medici in general pentru ca am avut parte de mica mea telenovela in copilarie cu gresit medicatia si stat o luna in spital drept urmare a unei apendicite si facut 41.5 temperatura. that’s not the point. bun. 3 femei intr-un spital si un batran bolnav. lucrurile incep promitator. ajungem si ne anunta ca nu e grav, ii fac o injectie si plecam acasa. dupa injectie insa il trimit pe rand dintr-o camera in alta la ecograf, radiolog, recoltare de sange, poza la stomac, gastrice, politraume-chirurgie, inapoi la poze, de data asta la fica, iar la ecograf, cardiolog, iar la chirurgie. asta cu impartit bani in stanga si dreapta si tot degeaba. asta in conditiile in care a durat in jur de 5 ore si bunicul meu are 88 de ani. fuck that right? mama e o persoana descurcareata de felul ei dar dupa parerea mea cu ceva prea mult bun simt asa ca o trimiteau de colo colo ca pe un pachet fara sa ii spuna nimic concret. eu nu sunt cea mai toleranta persoana si nici cea mai rabdatoare asa ca in momentul in care am ajuns a2a oara la chirurgie mi-a sarit mustarul. de ce? pentru ca in conditiile in care se platesc niste bani pentru sanatate si la casa de asigurari am pretentia sa nu ridic eu un barbat si sa il urc pe masa. am pretentia stupida ca medicul, barbat de altfel sau un brancardier macar sa ma ajute. ei bine nu… nu te ajuta. de ce ar face asta? e cumva in fisa postului? si daca e ce? bunul simt? cui dracu ii mai pasa de ala? 7 ani de acasa…? nu coaie 7 ani de medicina… date-n gatu matii. bun si incepuse un alt doctor sa fac o fisa de internare, fara sa explice nimanui cum sta treaba. pai stai asa ma baiatule… ia vino si spune-mi si mie care e smenul. si dupa umpic de batut din picior si de nervi ma roaga domnul doctor sa iau un loc ( ca vai m-a vazut ca am stat in picioare mult… “stii, imi zice el… te-am observat de mult pe aici…”) si incepe sa zambeasca in timp ce se uita foarte “discret” in decolteul meu. ma rog cert e ca una peste alta decolteul se dovedeste folositor si pentru prima data mi se explica ce se intampla si ca trebuie internat pentru a fi hidratat, bla bla. trecand peste flirtatul corespunzator, doctorul chiar ok. bun si i se mai ia sange inca o data timp in care doctorita se juca cu acu in vena si zicea ca nu merge. mai tarziu ii ia alta asistenta sange numai ca sa vad cat de prost pregatita a fost prima si imi devine evident ca unii n-au nici cea mai mica chemare. si vine cardioloaga. aceasta domnisoara doctor care probabil terminase facultatea acu 2 ani si facuse liceul si scoala generala la fara frecventa sau nu imi explic altfel cum cele mai elementare chestii de vorbit ii erau complet straine. la asta as putea adauga partea in care psihologia unei discutii cu un pacient ii lipsea cu desavarsire. discutia s-a purtat cu apelativele tataie si mata si cu un moment in care a inceput sa tipe la un om batran care petrecuse ultimele 4 ore plimbandu-se din cabinet in cabinet. ei bine e clar ca aici intervin eu, nu? i-am explicat domnisoarei niste chestii despre felul in care trebuie sa se adreseze oamenilor.. elementare de altfel. i-am zis ca 1. nu trebuie sa tipe la un om batran si 2. ca femeilor sub 25 de ani li te adresezi cu domnisoara , celor peste 25 de ani cu doamna iar barbatilor li te adresezi cu domnule. mata, tataie si alte apelative sunt pentru discutiile peste gard la tara sau cand se duce cu vaca. oh well.. nu suport prostia si lipsa de educatie. ma rog dupa aia s-a asezat in banca ei si si-a vazut de lungul nasului.
povestirea asta vine ca o continuare a unei discutii cu o prietena studenta la medicina care imi spunea ca foooarte multi din colegii ei nu au ce cauta acolo. pai si chiar asa e… medicina nu este o facultate pentru oricine, nu de alta dar vorbim de vietile unor oameni si si asa sistemul nostru sanitar este la pamant. macar doctorii sa fie ceva mai rasariti, dar ei bine nu. si servicii ca in romania asa ca revin la convingerea mea ca la spital te duci sa mori ca profesionalismul este 0 si ca daca nu te omoara doctorii atunci sigur mori intr-o altercatie intre tiganii care vin taiati de sabii si simt nevoia sa se mai ia umpic la omor si in sala de asteptare. alta chestie foarte interesanta e ca venise un accident, un tip cu traumatism cranio-facial care era plin de sange si avea gatul pus in chestie d-aia sa nu se miste si efectiv statea in mijlocul salii de asteptare ca sa vina cineva sa se ocupe de el. printre toti tiganii si imputitii. dar se pare ca oricum nu ii pasa nimanui.. si de ce i-ar pasa
asta e unul din momentele in care imi este rusine ca fac parte din tara asta si ca oamenii aia se numesc oameni si au mai terminat si o scoala. este inadmisibil asa ceva.